| poezii v3 | Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
|  |  |  |  |  | ||
|   |                     | |||||
| Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|  |  | |||||
|  | ||||||
| 
		  agonia  
 
■ să fii bine, copilul meu   
 Romanian Spell-Checker  Contact | 
 - - - 
      - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -  2007-01-07 | | Iubito, la noapte vom fura de pe cer Carul cel Mare; ne e atât de necesar, să ne ducem visele, să ne ducem pe noi și toată povestea noastră de dragoste. Nu mai are nimeni o zestre atât de fabuloasă. Povestea în care am inclus o mie și una de povești, dragostea în care am cuprins pe toți îndrăgostiții, - și mai ales -, i-am cuprins pe toți cei care au murit din dragoste. Deci, nu uita la noapte, când după toate semnele, va fi o eclipsă de lună, noi ne vom strecura în șaua îngerilor care, de când lumea, trag după ei Carul cel Mare și-i vom ademeni, către pământ; până se va face ziuă, vom fi încărcat vise și amintiri, legate toate cu legământul făcut, când tu împlineai nouăsprezece ani. Îți mai aduci aminte, desigur, când ne-am legat, că ne vom iubi chiar mai mult decât Orfeu și Euridice, când tu ai pecetluit totul, punându-mi pe ochi un sărut cald, ca o petală roșie de trandafir. Fii gata deci; la noapte ne vom pitula, în grajdurile pardosite cu lumină și se va stinge povestea Carului Mare, dar se va aprinde legenda nemuritorilor. Pregătește tămâie și smirnă, să-i ospătăm pe telegari, după taina cu care ne ospătăm noi inimile cu fiecare rugăciune. 
 | ||||||||
|  |  |  |  |  |  |  | |||
|  | |||||||||
|  | Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. |  | |||||||
|  | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate