Eu văd în tine epocile pe care le-ai trăit,
epocile pe care le mai ai de trăit.
Mângâierea mea e făcută din toate măngâierile
care încep de la Adam încoace.
Ești prezentă în toate formele
care trăiesc în altele, din fuga secolelor.
ȘI alte forme-și anunță prezența în prezența ta.
Când te contemplu,
Văd tatuată pe trupul tău
Istoria tuturor generațiilor.
Închizi în tine străbunii până la cea dintâi pereche,
Copilul tău, nepoata și nepoata ei.
Femeie, tu ești convergența a două lumi.
Când te privesc,
Întinderea vremii se prăbușește la picioarele mele.

Traducere Darie Novăceanu