Nu erai rece ci doar precaută
nu erai exactă ci doar dezamăgită
mă uimeai adesea prin fierbinte
mănușă simțurilor și minții mele
dar și prin gheața
care îmi lipea uneori
limba de clanța ușii
retoric…

Și nu mă mai urmăriți,
nu mă mai vânați,
voi fiare cu gust de piersică,
cu miros de crin, cu ochi de felină
frumoasele, egoistele, sculptatele,
nebunele și florile gândurilor de doi
un biet actor visa
pe una să iubescă,
să o desăvârșească, să o strângă de gât
cu palmele asudate de dragoste
și să nu o mai lase
labirituri…