poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ Apoi reîncepe forfota obișnuită
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-11-28 | |
Albastru
Îți voi arăta aceste fotografii pe care mi le-a dăruit un vameș trist, în strîmtoare. Și, ca să nu ți se facă dor de idolii tăi de piatră și lemn, de foc și nisip, de idolii tăi trecuți prin ierburi și cetăți, îți voi povesti, înainte să te cuprindă somnul, întîmplări de primăvară. Alb După moartea lui, alte strigăte n-au mai urcat dinspre casele văruite în alb. Vătuiți să fi fost pașii lui, cînd trăia, și tot s-ar fi auzit de departe podelele cu luciu, nemulțumite de pasul omului bătrîn. Mai înainte, pe vremea femeii, lucrurile stăteau altfel... Roșu Pe ea o cunoscuse la cîmp; se ruga, în genunchi lîngă tovarășele ei adormite. O chemase aruncîndu-i bulgări ușori de pămînt; o iubise în iarbă și ea-i dăruise un prunc orb care-a murit primăvara; apoi țopăise în jurul ei într-un picior, rîzînd. Acum, bocancii lui nu mai tulburau rosturile ierburilor rămase după pîrjol. Lumea mergea după regulile ei vechi dar cîțiva n-o mai puteau urma. Oranj Peste măsură se-arătau de lungi după-amiezele de păcălit cu jucării. În locul de răscruce a lumii pe care și-l aleseseră, domnișoara găsea plăcere mai degrabă-n tăinuite sfaturi cu paingii decît în istoriile tatălui. Negru Nu era fiica nerecunoscătoare dar un domn înalt, în negru, se-arătă pe vremea visurilor ei de primăvară și-i rosti versuri care rămîneau precum aburul în care dormea cînd în bucătărie fierbeau dulcețuri. Galben Stătură, spate în spate, în încăperea de la stradă. Ea trudi zadarnic să-i citească soarta pe zidul galben din față, în ciuda rugăminților lui și băură, de-asemenea zadarnic, vreo cîteva sticle de vodcă. Dar boala, în oraș, continua să bîntuie. Cenușiu Femeia-i găsi plîngînd împreună, rezemați de perete, copilul și omul străin. Cine-ar fi crezut că, dintre toate lucrurile, cel mai trist ar putea fi un capăt de pînză întins peste ochi? Peste unul din ochi. Celălalt, ar fi avut vreme să se desfete în voie. Verde L-au repezit și l-au alungat din curtea cu stîlpi aspri din piatră. Dintre toate înfățișarile, iubite erau bazaltele pe care mîna lui nu crestase vreodată. Poți ciopli pînă nu se mai zăresc urmele dălții... Violet Cei care l-au pus în primejdie știau că-i trec prin fier degetele, cinci, și cercănele din trup. Cine știe dacă ascultă ei vreo chemare și dacă pot fi cumpărați? Argintiu Cu talpa prin noroiul subțire va străbate, cu ochiul prin talpă prin noroiul subțire! Fulgere mărunte vor jefui aerul în jurul lui. Dacă ne minunăm, fericit va fi, fericit... Stacojiu El va intra ca un oaspete de vază în mijlocul cărnurilor acoperite de blană și va porni să se desfete rostind vorbe despre corăbii pe care văzuse umbrele morții în dreptul înghețatelor insule din Nord. Indigo Și se vor ridica lupii flămînzi, lupii tineri din mahalale, stăpînii betoanelor sfinte și-ai marilor fabrici dintotdeauna. Și de-odată fi-vom iertați de toate păcatele și ne vor striga femeile pe nume!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate