Platonica

Fiinta se zgaia pe geam la mine,
O sfera rotitoare de mizerii,
Un argus alb, cu-albastre vine,
Ce strabatea neonul serii,

Vertij lucind, in minte-ncrucisat
Cu guri muscand din pragul de real.
Si am chemat-o, le-am chemat,
Ideile in roi universal.

Lumina si-umbra impreuna
De-o parte si de alta de fereastra.
Le-am luat in mana
Si le-am pus in glastra.

Acum imi stau la loc ferit,
Pe un pervaz de suflet linistit.