poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-11-06 | |
Să zicem
că eu nu mai sunt eu, în varianta “oficială”. Doar am dreptul la porțioara mea de refulare, nu? Plus că nici alură de sfânt sculptat în dantelaria domnului din Milano nu am. Primul pas al declanșării mecanismului cerebral: pick sum1. There’s endless possibilities, dar numai eu le știu. Celorlalți le revine simpla reprezentare a unui pronume personal feminin la persoana a-III-a. În locul untului de arahide lins de pe mameloane, aleg crema de ciocolată Primola. -partea asta ține de preludiu, evident- Iar fundalul sonor consacrat, Nat King Cole/Marvin Gay/Prince/Barry White va fi înlocuit de Raluca Ciocârlan: Așa-s băieții, umblă numai după fete, șatene, brune, blonde sau brunete. Ãsta e numele artistei, ce vreți? Pentru Luca Caragiale nu va zgâriați pe ochi, filistinilor! Lol, de fapt acum îl plagiez pe Heine din Școala romantică. Așa, unde rămăsesem? Scuzați deraierea, mi se întâmplă des. Știi, dragă, gâtul tău se-aseamănă cu cel al lebedei din Stratford, Claviculele tale pe care le iau ușor între dinți, deși ramân tot oase, par cizelate de uneltele minuțioase ale lui Cellini. Iar punctul G, cu toate gemetele tale, îmi trezește asocieri gravitaționale legate de condițiile descrise de Orson Scott Card în Jocul lui Ender. Îmi place să cred că atunci când avem amândoi chef de hâța-hâța asta nu înseamnă neapărat o inventariere, cu cartea deschisă, a tuturor posibilităților din kama sutra Cu atât mai puțin a trailerelor de profil vizionate în prealabil, culese de pe net cu download accelerator plus. Nu aparținem speciei chițcanilor sau altor maratoniști erotici. Fiziologic, știu până și cantitatea de spermă, în centimetri cubi, eliberată în timpul orgasmului, (doar ne dorim cât mai multe) Dar tot la un colibrí care scrie cu ciocul madrigaluri pe un fulg de zăpadă mă gândesc. Și n-ai decât să râzi, tot Traian ma cheamă, Nu Ștefan Gheorghidiu.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate