poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-11-01 | |
motto:
Poți să-ndrugi povestioare, dând cu versuri, permanent, cel mai cel mai cu talent e-un pitic dat pe… redare. Ioi, baci Gheo, servus draghe, un` duci tu așa vârtos, încărcat cu-n sac ce traghe el de tine, până jos? - Servus, Istvan, bade frace, cât mi-aprind eu un trabuc, ia un pic sacul în space și (din fumul ce-l produc), ți-oi lăsa poace jumace! - Ia-n așe, greu ce-i, mă doare și o splenă, și-un pecior… - Hai cu mine, pe cărare. Cât fum eu, încetișor, te voi ușura cu-o basnă ce-am aflat-o ieri din sit. - Hei mei, zi, pe scurt, că-i caznă sacu` teu nenorocit. - Hop, așe! Zice că-n State trăia un bătrân ciuhap care-abe` împins din spate mai mișca, dintr-un ciorap. Era vai de el, sărmanu`, când sufla vântul un pic zbura ca aeroplanu` spre Oceanul Pacific. Când pușca, și-ncet, vreo ploaie, prin băltoace, vai de el, că plutea, cât să-să-nmoaie chiar și sufletu`-i, candel. Se târa, ce mai, prin viață, singurel, că al lui fiu își găsise-o soață creață, ce l-a dus…unde…nu știu. Cert era că mângâiere pentru `cest bătrân Ahmet exista, cu precădere, scrisul de pe internet. Tot scriind, grădina-i mare și frumoasă altă dat` a rămas fără vreo floare, cu pământul nesăpat. De-aruncat cu o sămânță n-ar fi fost așa de greu la arab, dar străduință cu pământul era, zău. - Hai, baci Gheorghe, zi mai iute că mă doare tare-n spate! - Meri frumos, prin țentru du-te, c-am ajuns…la jumătate. Cum am spus, Ahmet, pe dat`, ca să scape de năcaz, spre feciorul…măritat a scris, la taste, ucaz: “- Bre, Hassane-i nebunie în grădină, mă îngrobi, de nu vii cu-a ta zoție și cu-o zabă, ză faci grobi.” Cum Hassan, nicicum, să vie n-avea, dintre dune, chef, a trimis iute solie prin PC-cul de la șef: “- Tată nu viu, da`-n libadă vezi că-z buze la băstrat niște “CHESTII” cu o coadă, taman bune de zapat.” Tare s-o mâhnit cel tată de răspunsul scurt primit și, cu-o lacrimă pictată, într-un colț, a adormit. În timp ce-și făcea el, însă, vise-n somnul mângâios, toată curtea lui întinsă o fu` plină. Sus și jos. F.B.I., armată, CIA, cu purcei și cu hârleț, au dat iama ca stihia, scormonind pământul, preț de o noapte încheiată, căutând zadarnic “CHESTII” și-au plecat cu fața plată, gînditori ca niște trestii. A rămas, în a lor urmă, numai arătură fină, de parcă-ar fi trecut turmă de tractoare, zi-lumină. "- Rezolvat broblema, tată?" a găsit mail bătrânul, dimineața, când arată a văzut grădina. "- Bunul Allah să-ți ajute, mulțumesc, așa-i. Pesemne că dacă-ți zcriu iar, tot iute 'mi vei tăia zi nizte lemne..." De atunci, Ahmet, întruna spunea cătră cer, încetu`: “- Alah, tu îmi ești minunea, dar mai tare-i …Internetu`!” Gata, Istvane, povestea, râzi și tu, un pic, măcar! C-am ajuns! Nu-i bună vestea? - Ha! E bună…La ... magar! Numa` una întrebare vreu, baci draghe, să-ți mai pun: Ghe unghe-ai avut țigare cu așa ghe mult tiutun? - Frace Istvan, pe fund stând, îți răspund corect, în ton: “`Cesta nu-i trabuc de rând, îi trabuc de-al lui Clinton!” - Da` în sacu` -acest` e tină, ori plumb pus-ai, negreșit? - E-un "petic", pentru "gredină", cu-aparat de povestit…
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate