poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-08-30 | |
Aripile lui Eros sînt pîrjolite, arse;
În flăcări arde zeul, în vid, incandescent, În noi, potir de rouă sălășluie de veacuri Ce ar putea să stingă pojaru-ncins ardent. Veniți pe metereze, castelele clădite Din galbene banchize de aspru, crud nisip Sînt mai tari ca bazaltul, nu-și prăbușesc culoarea În profunzimi albastre și-adînci de infinit. Căldura temporară a astrelor topite Învăluie în haina-i uscată, noaptea clară: Se împlinește ceasul cînd zeii singuratici Pe rugurile-arzînde sînt condamnați să moară Ne-am prins în mîini credința și-am sugrumat-o sadici, Abrutizați dar teferi, i-am izolat ideea- Și foamei animale ce ne-nfierbîntă-n sînge I-am dărîmat stratuia dar nu i-am stins scînteia. Priviți cum arde Eros, ce trist și resemnat, E tot o vîlvătaie iar fumul purpuriu Învăluie ființa-i de tină hîdă, arsă Din care doar rămas-a cenușă-ntr-un tîrziu.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate