poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Cutia muzicală ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2002-06-11 | |
Suspendat de o ramură a marelui arbore
Ce se întinde deasupra acoperișului lumii, Surprind apusul soarelui și răsăritul lunii Acompaniate subtil de vibrații sonore. Ma copleșesc gânduri de nemurire privind din cer – Parcă plutesc în jurul meu, aproape pot sa le-ating – Idei și speranțe în mine se aprind și se sting Și-n mine cresc flori insensibile la foc sau la ger. Sunt florile negre care iși trag seva din ură, Din răutatea-ngropată candva-ntr-un colț de suflet… Bucata de om ce am fost – spulberată de-un urlet – S-a șters cu încetul la fiecare lovitură. Am ajuns o tulpină pe care cresc negrele flori; Ma scutur de ele și ele de semințele lor. Luate de vânt se-adună într-un întunecat nor Ce va atinge pământul dimineața în zori…
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate