E seara atat de calma
Incat pasarile isi fac cuiburi
In alte locuri,
In plamanii poetilor disparuti
Ce respira acelasi fum
Ca si iluziile mele,
Ce se risipesc pe frunze umede
Si batatorite de timp,
Disparute in ochii tai
Si-n pielea ta
Ce recompune aerul de-afara
De care nu am parte,
Tot fumand la-tamplare
Tigari ce-mi ucid visele;
Te vad prin ultima perdea
trasa peste mine
intunecandu-mi gandul,
ce se risipeste prin zgomotul macazurilor
intr-un timp mult prea departe
ca sa-l pot atinge…