poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-07-21 | |
Cele mai mari probleme ale omenirii,
sunt, nu înțeleg de ce, abstracte, vieți și bugete și echipe și eforturi ale minților luminate, (nu luminoase) sunt irosite în tentative disperate de a le rezolva creând probleme mai importante. În clădirea de peste drum (clădire rece rece dar percepută drept caldă) se simte iz de creier ars și oare-i aprins de scântei și de frecare (intensă a celulelor nervoase) sau de expunerea excesivă la căldura acestei lumi bizare ca un stog de fân la soare? Și aș trezi satul din mine cu urletul: "Focul!" să alerge cu găleți amintirile la fântâni (cu deșertul) ca să stingem stogul și s-ar ridica atunci o ploaie și o furtună (exact ca la Imru-l-Qais, dacă era român și România pustiu) și ar rade din mine această turmă de invidii nesănătoase față de cei ce au șanse să se veșnic odihnească și în viața astă și în cea de pe urmă. Și m-ar spăla amintirile-țărani-furtună cu șuvoiuri, și m-ar aprinde cu fulgere și aș fi văpaie curată, fără fum și fără scrum și fără urme și poate aș scrie exact exact exact această poezie cu totul altfel, dar
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate