poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-07-14 | |
Cui vrea să mă-nțeleagă,
că nu-s de înțeles îi spun. Cui vrea să mă priceapă, îi spun ca să priceapă… marea. Cui vrea să creadă că-s nebun, să creadă, nu mă supar, că-i spun să-și uite nemurirea, în picături, pe foaia mea. Ca eu să le adun apoi… din geniu i-aș fura o parte… spre a-nțelege eu ce vrea să spuna el ori ‘ce nu poate-a mă pricepe. Nori grei adun pe cerul minții mele, din orice mare, orice baltă; spre a le duce-n sterp pustiu ce fruntea piscurilor le îmbracă. Și de ești munte, tu cu siguranță vei înțelege-al picăturilor folos și vei uita c-ar fi urcat la cer din mare ori dintr-al balții filosof prinos. Iar de ești baltă nu-ncerca din mare ca să faci o picătură, spre a putea s-arăți cât ești de lat; căci marea va rămâne veșnic mare dar tu, de vei putea, vei fi ocean.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate