Agonie

Intrăm în Rai de pe pământ: cu termopane
La schituri. și bordeie, și cătune,
Ne aliniem la viața lumii bune,
Cu sufletele noastre grosolane –

Ce preÈ› au tainele pe lume? Nu se spune,
Se-adună doar și aur, și argint,
Să poleiască mințile ce mint
Atâtea suflete avide de minune –

Se schimbă totul – iar, și iar, și iar –
Tocăm orice, ca să n-avem de toate,
Nu vezi un rob al Domnului, măcar,
Numai stăpâni ce-i rup, din trup, dreptate –

Suntem atât de goi de Tine, și atât
De noi, doar, plini, că ne-nchinam la Tine,
Și-n loc de Duh, ne crește solz, la gât,
Doar pentru noi, întregul Lumii bine -


Deșertăciune-i tot: merg prin pustiul
În care Moise ridica un șarpe
Ca să salveze de otravă viul,
Și întâlnesc, agonizând în noapte,

Pe Tatăl, și pe Duhul Sfânt, și Fiul,

Mușcați de oameni…