aș vrea o secundă
în care să învăț
cum se scrie tăcerea
în locul dezlipirii
dincolo de zborul lăptos
al sânilor candel
prin care te priveam
măsurându-ți zvâcnirea
tâmplelor în levitație

sa fiu o femeie cu buze
lipite de o umbră frumoasă
mimând cu grație
dansul degetelor încununate

o altfel de călătoare prin locurile
care nasc teiubescuri rotunde
ca niște picături de speranță
peste tulpini solitare de oameni

doar o secundă
în care aș atinge semnele
de dinăuntru
fără însingurare.