Vremuri ce-au trecut



ÃŽmi aduci aminte de acele vremuri, ce-au trecut
În care eu te urmăream, fără să mă vezi.
Cu atâta lume-n jur, și totuși eram atât de singur,
Căci îmi lipseai, doar tu mă completezi.


Dar, acele zile însorite de vară au apus,
Căci te-am văzut in brațele unui zeu decăzut.
Iar eu, eram un muritor, care a suferit nespus
Și tot ce-am avut mai scump, eu am pierdut.


Ploaia a dat năvală-n viața mea,
Ce odată, era senină și-nsorită.
Mă cuprinde o durere, ce nu o pot calma,
Căci se ascunde după fața mea cea tristă.


Aș da orice ca să mă găsesc la tine-n suflet,
Care izvorăște numai sentimente pure.
Și inundat cu inocența frumuseții tale,
După care tresăream, la fiecare visare.


Vremurile au trecut, s-au pierdut în depărtare,
Dar eu, tot nu m-am schimbat
Sunt același ce am fost, și voi fi mereu
Acel băiat neastâmpărat, care te-a visat!