poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-05-26 | | Înscris în bibliotecă de liviu ofileanu
E inaudibil,
nu vom știi dacă frunzele se grămădesc și sună când se cațără șopârla gură-cască deasupra frunzei. Ne atinge fruntea și credem că-i o batistă ce ne tot astupă ochii. Aurul mergea mai aproape către frunză iar frunza se ducea către casa pustie a toamnei, unde inaudibilul se îmbrățișa cu invizibilul într-un tăcut gest de jubilație. Inaudibilul se bucura de zborul frunzelor, se odihnea între copacul nemergător și râul de mergătoare memorie. Pe când inaudibilul își căpăta regatul, casa oscila, dar lăuntrul ei rămânea intangibil. Deodată, o scânteie se uni cu inaudibilul și începu acesta să ardă pe-ascuns dedesubtul sunetului fațetat al oglinzii. Casa își recâștiga imobilitatea și reîncepu să navigheze. (1 feb. 1975) Trad. Darie Novăceanu, rev. Secolul 20, 1985, p. 118-119.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate