poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-05-16 | |
aș vrea
apă doar apă rece zicea, scuturându-și o gleznă ca și cum abia ar fi intrat hainele ceea ce vezi, ceea ce simți mizerie, picioare cu oase pline de sânge ca de-un noroi dintr-o apă stătută uși ’corojite, sprijinite de ziduri fărâmate, poroase (el se așază și mă privește negru, ca o ceață) aș vrea să nu mai simt cum mă împuținez fără foame hainele se așezau ca un stol pe ramuri iar tu întindeai brațele către mine cuiburi, pliuri, cearșafuri boțite negative din atâtea iubiri părăsite toate fluturi curgeau, se-așezau și curgeau doar apă, ziceai, iar eu te priveam cu sete, fără rușine * ai întrat în casă și vântul odată cu tine mi-a răsucit filele din caietul cu coperți galbene n-aș fi vrut să mă vezi cum îți mângâi tâmplele dintr-o poză crăpată și arsă când sus copilul rupe și aruncă fărâme din tine nădejdile strivindu-le de peretele casei literele îmi joacă în fața privirii citesc notițele pe margini uscate depărtarea... nu m-ai privit ți-ai desfăcut hainele ca și cum abia ar fi ieșit o zi noroasă din tine și-ai început să urci treaptă cu treaptă o perdea tresărind trasă până când, în geam, lovită de soare ceața-n priviri a început să doară mai tare te-ai oprit când aproape sus, sprijinit de-un perete ai căutat către mine iar o parte din tine sorbea cărămizile casei apă, doar apă rece și te priveam cu sete, fără rușine
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate