poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-05-13 | |
răstoarnă/ dezlănțuie foetusul neconceput
podurile dintre degete se rup/ cărțile se cutremură/ ies din epidermă sângele pleacă din vene pe ușa din dos descărcări electrice în cuvinte minți pierdute la cazino/ moartea este amânată ca un tren personal în gara basarab nu mai sunt câini/ sunt un fel de zeități anormale la Eridu aș fi putut vorbi cu omul-pește/ mi-ar fi spus ce păcat de tine iubito că solzii tăi nu sunt de natură osoasă/ ai fi coborât cu mine în miezul unei portocale/ muștele zboară eliptic cerșetorii merg cu spatele fericiți scriu de la dreapta la stânga/ mă întorc în picătura de somn prenatală nu mă cunoști îndeajuns/ de ce ți-aș spune acum secretele poemului meu de astăzi/ coboară velele/ farul e aproape senzația de animal coprofag e ca și cum m-ai lega de un copac/ aș deveni temnița lui s-ar refugia în mine/ cu tot cu păsări printre grilaje i-aș spune/ nu-ți uita pardesiul/ azi plouă construim un altfel de turn babel/ fără balustradă unde limbile pământului sunt verzi dar cea mai adevărată poezie este un peron cu două personaje și mucuri de țigară/ privesc un cărăbuș plecând fără întârziere mă aștept să fiți impresionați/ de nuferii galbeni sună telefonul/ același sms simt bine/ nu-mi amintesc de iarnă mormăi simple presupuneri un târg de provincie unde se vinde lapte proaspăt culeg păpădie roasă de molii/ nu-mi folosește la vopsit părul ce sete/ tu supraveghezi cântecul șerpilor/ pe autostradă o filosofie zdrențuită/ avidă de limbile ceasului înoată contagios trebuie să învăț să stau pe bordură/ cerul e coclit miroase-a mătasea broaștei/ din piept sare un delfin corabia trece pe sâni/ plante miraculoase descarcă în rada portului heruvim cel mai mult îmi place să întorc capul în sala de teatru să văd chipurile spectatorilor retrase postdiluvian număr oamenii care mai sunt în tine curăț pielea de dragoni/ șirul zilelor l-am pierdut voi continua/ dosul palmei nu s-a alterat
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate