Un vers naiv mi s-a prins scamă
De gândul meu prea plictisit;
Candoarea lui m-a umilit.

Un vers bizar a dat alarmă
Si-n cor de vorbe imature
Încep gângănii să mă-njure.

Un vers coclit de la o dramă
Mimând naiv semnul mirării
Mă dă pizmaș pradă uitătii.

Un vers iubit de-un foc de armă
De veghe sus pe o statuie
Pe dric vrea iute să mă suie.

Un vers de luptă prins la vamă
Care-și ascunde autorii
Îmi dă la schimb nimbul valorii.

Un vers credul fără vreo teamă
Se miră de vremuri cu robi
Și-mi numără pe ceruri corbi.

Un vers nebun rânjind m-aclamă
Trist anonimul muribund
Din eul meu păcat fecund.

Un vers tăios mă bagă-n seamă ...
Gemând, m-ascund în gândul meu
Trudit nativ de Dumnezeu.