Ochii tăi – doi aștrii picurați din lacrima mării,
pierduți undeva, în neliniști de stele.
Ochii tăi – atât de pătrunzători îi cuprind ușor
cu zâmbetu-mi de copil și sărutul iubirii.
Ochii tăi – oglinda sufletului meu – atinge absolutul...
Ajunge dincolo de filele prăfuite ale trecutului,
trece de viitor și-oprește timpul la imaginea
Cu noi doi,
îmbrățișați
pe nisipul fin
la malul MÃRII

...eternitate...