poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-04-19 | | Înscris în bibliotecă de Bot Eugen Iulian
Pâlnie imensă de trupuri, în mișcare,
trupuri de oameni, trunchiuri de arbori, trupuri de cai. Pâlnie imensă, hohotitoare prin care soarele-l turnai ulei să ungă osiile lumii, nevăzute, să treacă liber timpul, nescrâșnit. Pâlnie-nfiptă în pământ, în lavele acute osificând la suprafață câte-un mit. Noi doi ce suntem- cu sprâncene luminoase la buza pâlniei, fumegători, cu proaspăt închegate-n aripi, oare- printre atâția alții ce primesc, direct în piept, direct în tâmple, în arcade, șuvoiul începând cu noi al lunecosului ulei, ce cade pe trupuri și pe trunchiuri, înapoi? Imensă pâlnie de trupuri, trecând prin noi, trecând prin aer, rotitoare, umplând la nesfârșit pământu-n miez, și-arareori lucioasă, nefumegătoare. * din volumul Dreptul la timp, 1965
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate