poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-04-17 | |
&
Alioșa știi cât alb curge în lipsa ta e o lume nebună îmbrăcată în întuneric căutând zile între sânii născătoarei de dumnezei nu știu poate fiecare vis e o țintă în decolorarea mersului strâmb cum fiecare alcătuire din tainică iubire e atât de albă că ne unește pe toți Alioșa numele tău e în atingerea albului o tușă ușoară inspirând alb ca o pasăre ridicând umeri surprinsă într-o neglijabilă absență & zice adierea mai lasă-mă în părul tău să prind răgaz ca o clipă abia începută în sărutul șarpelui întors raiului pământesc cum firul de apă dospește poveste în pâine așa tulbură privirea fiecărui trecător mersul tău pana șoimului călare pe urmele vântului cărarea pietruită apă curgătoare șir de mărgăritare dedesubt valurile câmpii undeva tot mai aproape de firesc marea coborâtă din amintire ca un prunc nefiresc de curat nefiresc de neștiutor & fiecare început surâde tandru devenirii ca într-o armonie prestabilită de aceea fiecărui cuvânt întins către tine i se împotrivește fiorul a ceea ce nu se poate rosti ca o cruce potrivnică ca un destin corupt de prea multe angajamente e o clipă care se dezvăluie într-un singur sens cel al posesivității n-ai cum să te opui n-ai cum să ieși ca pe o ușă secretă cuplul devine tributar propriului legământ ca o desprindere de toate misterele ca un suspans logic peste care e de obicei arborat steagul zilnic-alb al renunțării Alioșa știi cât de mult a îmbătrânit dumnezeu e tot mai alb ca o cămașă de forță în care te poți culca nebun tu săritorul peste decăderile lumii privind fix forma propriei frumuseți virgine ca pe o posibilă picătură roșie în marea simfonie a albului un țipăt scurt chinuitor ca un semn de întrebare pus unde nu trebuie: & dragă dumnezeul meu de când nu ne-am văzut? de când iubeam împreună …tu erai din ce în ce mai bătrân sau eu îmi număram anii cu tine
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate