poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ nu pot respira ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-03-25 | |
și iar s-a-nstăpânit pe aici foaia asta strălucitoare
foaie de lux neobișnuită mâinilor noastre mângâietoare de ciorne refuzate ideii de hârtie aptă scriiturii au! vorba deja s-a-nglodat în cuvinte-ncurcate foaia însă o suportă sticlind sub cohortele de fum de data aceasta e rândul sălii fumătoare să ne cuprindă în ea ca o amantă ce ne ademenește în permanență s-o cercetăm înăuntru zidurile încă strălucesc (întocmai ca foaia asta fină sub muchia palmei scriinde) e o spoială a gustului care se emancipează scapă de sub nostalgiile nopților petrecute între buzele sticlelor de bere ieftină acum rafinamentul foșnește până și-n subpământul odinioară primitor de buzunare golite (de tristețe, de rele, de orișice negativisme hămesite) totul e luciu foaie cărămizi zumzet până și fumul pare că vrea să sticlească o străluceală vorba devine peltică și tace
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate