poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Auto-denunÈ› ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-10-30 | |
Am recunoscut lacrima ta
Căutându-mă ca o scrisoare recomandată Punându-mă să semnez de primire, Inima ta, cu șapca într-o parte, Cu cozorocul lăsat pe ochi... mi-ai traversat sufletul precum Columb sperând să găsești Lumea Nouă dar băștinașii te-au întâmpinat cu strigăte de luptă iar jucăriile și oglinzile pe care sperai că le vei vinde la acești sălbatici le-ai oferit cadou singurei fetițe care se bucura de venirea ta... mai târziu, Vespucci, pentru redescoperirea acestui continent a fost răsplătit cum niciun pământean nu a mai fost ți-ai dorit, apoi, să împarți lumea în două: oameni care merg spre răsărit și în oameni care zboară spre apus am vrut să fiu pasăre și mi-ai spus că doar așa pot atinge norul de unde trimiți ploaia care spală țărâna din mintea prietenilor noștri, și aduce curcubeul pe care uneori , se mai plimbă dragostea cu cireșe la urechi întrebând râzând de ultimii romantici rătăcind după ultimul ei ecou...
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate