poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-10-12 | | “greșeala mea a fost că m-am închis într-un borcan curat” ce să vă spun despre suferință nu mai am nu am nicio emoție nicio mirare frică nici atât îngădui servesc respect nu mint nu plâng nu beau mai fumez rar uneori petale uscate de roze când nu mă poate nimeni mirosi nu am vicii sociale să mă prezint deci mă cheamă Emo Conta numire fără legătură cu puștii fără modele nu m-am uitat la desene animate în viața mea poate uneori prin vitrină la Naruto și lumea lui mă duceam la școală mă întorceam sâmbătă aveam desen două de sport și ping-pong după ore iubeam un prof în tăcere simțeam cum mi se sparge inima când îmi zâmbea restul zilei mă gândeam dacă nu cumva altcuiva într-o zi am trecut strada în fugă nu m-a călcat mașina jur că nu am plâns am nimerit cu mâna între spițele unei biciclete în mers n-am spus la nimeni m-am infectat am și cicatrice uite aici de frică să nu mă certe mama că am trecut strada în fugă fără să mă asigur fără să fiu atentă în jurul meu fără să bag la capul meu tâmpit că lumea întreagă este un mare pericol iar bărbatul își scutură pălăria și pleacă mai departe am trecut din eșec în eșec cu entuziasm uneori cu emoție și deseori cu teamă dură de tot a fost surpriza cu cheia succesului când am deschis cutia cu arc a sărit capul ăla de clown s-a auzit și un chițăit însoțit de mersul în gol al unei roți de sârmă ghimpată apoi s-a întâmplat ce s-a întâmplat m-am mirat oarecum știi și tu m-au tăiat de la rație se furase prea mult glumeam eu povestea e simplă faptul consumat am uitat absolut tot nu-mi mai pasă ce este atomul de exemplu volume întregi le-am trecut la capitolul pierderi nu-mi caut cuvintele nu e nevoie înțelegi oricum iți transmit mesajul că nu e totul pierdut practic nimic nu se pierde nu are ce să se piardă de ce să ne emoționăm ce rost are să ne fie greu să luăm pills serios acum ce rost mai are când totul e hazard în atâtea lumi de-odată e o șansă unică pentru mine să-mi imaginez că sunt un samurai stau pe un pietroi teaca sabiei e plină ochi cu sânge închegat ab4 am dat cât am dat mă uit acum la pomul din față văd prin el asta e chiar miracol să mă ia dracu dacă nu văd prin el artera Akihabara și pe tip cum hăcuiește 18 inși animați mă pipăi exist am o masă ciuf și brâu lat stau pe piatră între membrane miros a fum de petale uscate de cais ce poate fi emoționant aici de ce să-mi fie frică rar uneori e de mare mirare ...
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate