poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-08-31 | | Înscris în bibliotecă de Nicolae Gavrilița
Asemeni unui șarpe ce joacă pe jeratic,
Strivindu-și sînii-n fierul corsetului,sălbatic, Din gura ei, ca fraga ,femeia grea: -Cu umedele-mi buze,cunosc acea stiință Ce-n pat să pierzi te face străvechea cunoștință. Sting lacrimi și durere oricînd cu ai mei sîni; Ca pe copii să rîda îi fac pe cei bătrîni ; Iar cui mă vede,goală și fără văluri grele, Îi sînt văzduh și soare și lună-i sînt și stele! Sînt meșteră-n plăcere, aicea pe pamînt, Atunci cînd prind bărbații în brațe,și-i frămînt, Sau cînd îi las să muște din sînii mei,voioasă, Firavă și voinică,stricată și sfioasă, Încît, să-mi facă voia,în pat de i-aș chema, Neputincioșii îngeri ușor s-ar desfîrna! Cînd imi slei făptura de măduva din oase Și trupul supt de vlagă spre ea se-ncovoiase Pierdut,să o sărute,în fața mea,hidos, Rînjea, plin de puroaie,un biet burduf cleios. O spaimă ca de gheață pe ochi mi se întinse Și cînd lumina iarăși privirea mi-o aprinse În loc de manechinul voinic,care părea Că grămădise-ntr-însul cît sînge încăpea. Frînturi de oase parcă vedeam,nelămurite, Cu glas ca de morișcă,jucînd înnebunite, Ca tinichele prinse de o vergea de fier, De vînt stîrnite-n iarnă și huruind la cer.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate