Astru-n mine te-ai aprins
Cine-n carnea mea te-a-nchis
În orbite două vise
O cortină pe culise
Adincire fără margini
Litere fără de pagini.
Semănat pământ cu vii
Limbă mi-o îmbeți cu miros
Iar lumina în bobițe
Pân-la moartea mea o ții.
Eu sunt vântul scrumoros
Tu ești pânză nețesută
Sângele în tine-mi cos
Și din viața mea o plută.
În oglinda mea – lumină
Răsăritul tău sticlește
Moartea mea la tine-n mână
Din suflarea mea mocnește.