Mă scald în râuri de fluturi
Pădurea de nisip mă-nfioară
mi-e dor de bătrânul granit
de marmura mea milenară
acolo unde te-am întâlnit
încă e frig și e seară
toate se macină, toate se doboară
oamenii păreau pitici iar tu păreai goală
gândurile vechiului gând
zac părăsite pe prispa carnală
acolo unde te-am găsit erau fluturi de apă
era zbor încătușat și placid
nisipul era desfrunzit
nouă ne era frig,
ne era seară
deodată unul de celălalt ne-am rătăcit.