Am fost odată doar noi,
Copii prea cuminți și cu ochii prea goi,
Am fost și din cei doi am rămas
Doar eu mângâindu-ți calea răstignită de-un pas.

Să nu mai mergi de una singură pe stradă,
S-ar putea să-ți fure careva culoarea ochilor
Și să rămâi precum cea care așteaptă să vadă
Cum imaginea mea a ajuns de decor.