Un ied a mai cazut sub cutitul macelarului singeros
Ce-si sterge sudoarea din frunte din ce in ce mai des.
A obosit de atitea singerari de atita sudoare pe pleoape
Si de mecanismul turbat ce-l face s-asculte singele scurs.

Cutitul si-l sterge de blana mielului ucis in tacut
Dar de la un punct privirea i se toceste si vede nespus
In rosu si alb ametitor cum se scurge singele lui Isus
E cel ce a vazut si a inteles pentru cine curge.

Pe mese bogate aburind sta carnea mielului ucis
Ca un ciine si nimeni nu priveste in adevar
Tot poporul in ascuns se priveste si nu crede
Pe cel de alaturi care despre vreme buna ii spune.

Zidire de biserici inalte se face zi si noapte
Ce se prabusesc apoi fiindca nu au pus in ele
Un suflet pur de fata ce vine s-aduca piine si sare.

Mielul in carne si singe are-un bestem pe care
Il gusta cu sirg mesterii mari constructori de case
Si de imense biserici ce nu cred in preziceri si rid.

Au pus pietre vinjoase in unghiul de colt si asteapta
Fara de teama zidirea sa curga la nesfirsit spre inalt
Pictura au pus inauntru si-afara cu ingeri si demoni
Sint mindri si vor de sus marea binecuvintare.

Ea vine de aici de aproape e pe drum si cinta
Pe linga izvoare e pura si limpede ca ozana

Catedralele lor se curma la orice vint mai puternic
Si cad pe nelinisti maestrii constructori de case.

Au inteles dar prea tirziu ca mielul ucis in tacere
E viu si macelarul care vine sa se inchine ce-a inteles
Are nevoie de-o piatra de unghi mult mai tare.

Paseste agale pe linga izvor o fata desculta
In brate cu-n cos de piine si sare.