“Dumnezeu nu există!”
a-ntors spatele și-a plecat.
“Oprește-te, dovedește!”
Voiam să-l ajung
dar eram ca țintuit.

Am fost foarte fericit
când m-am trezit
am schimbat partea
să adorm privind acvariul.
Străvezia nemișcată
m-a ridicat.
Pereții erau întregi
podeaua uscată;
pe masă oasele peștilor.

Cu pâinea nor
am plouat cu firimituri
acoperindu-i.
N-am plâns
erau pești de apă dulce.

Mâine voi cumpăra alții la fel
și ca să visez adevărat
voi adopta un motan tărcat (barbus sumatranus).
Nu o să-i cumpăr perniță
ci special o undiță