poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-05-08 | |
O lacrimă de cristal
a căzut din ochiul unui albatros și a încremenit pe coama unui val ce-și etalează pieptul maiestos, umflat sub dantela de spumă argintie țesută cu îndemânare de vântul furios care frământă neîncetat marea în agonie și o sparge ca pe o înșelătoare oglindă de țărmul straniu, vanitos, întristat că nu poate să o cuprindă și să o sugrume cu brațul lui vânjos. De după norii făuriți din vată, de un meșter de glorie avid, care tivesc zarea semeață și imaculată, se arată soarele ce pare un copil timid, ieșit să se joace singur la poartă, suflet singuratic, slut, gângav, invalid, pecetluit de o nemiloasă soartă, pe care ignoranța vrea să-l vadă repede pierind, dar Speranța-înger sfânt, înaripat, purtând o torță de lumină pe curcubeu încrezătoare s-a înălțat; tronând ca o adevărată regină promite fiecărui suflet disperat fericire ca răsplată, de i se închină. Lacrima, soarele și speranța adorm uneori, dar răsar mereu; în vise și flori încremenindu-și prezența veghează alături de ochiul lui Dumnezeu...
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate