Plouă mărunt în inima mea
Cu lacrimi fierbinți, dar ploaia amară
Nu poate să stingă dorul din ea,
La fel cum iubirea nu poate să moară;

Un fulger se-aprinde pe ceru-nnegrit
Și-o stea strălucește în ochii-ți adânci;
Mi-ești frate, mi-ești prieten, amant și iubit,
Ești astăzi și ieri, acum și atunci;

Ești lumina din soare și ploaia din nori,
Ești zăpada din munți și nisipul din mări,
Ești apusu-n amurg, răsăritul în zori,
Ești roua din iarbă și dulceața din flori,

Ești cuvântul din vers, un fluier din nai,
Ecou în abis – un înger din Rai,
Fericirea din suflet și visul în doi;
Ești speranța din mine și minunea din noi!