AÈ™ vrea . . .

Eram copil odinioară
Și gândurile-mi zburau hai-hui.
Vroiam să cânt la o vioară
Să zbor pe aripile vântului.

Vroiam să fiu un bob de rouă,
Pe-obrazul ars de soare
Și să cunosc o lume nouă,
O lume-n care nimic nu te mai doare.

Vroiam să fiu un trubadur plângând,
Să hoinăresc prin lume,
S-adun cuvinte acolo-n gând
Și să le dau un nume.

Vroiam sa fiu si să nu fiu
Etern mister în astă viață...
Privind la cerul cenușiu,
Nu sunt decât o lacrimă de gheață.