poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-02-23 | |
Un nor negru se abate asupra mea,
O mână pe umăr mă bate, O voce din noapte Îmi spune „Adio”. Un înger mai zboară în flăcări Și-o altă voce îmi spune „Mergi mai departe”. Acum sunt singură în întuneric Și caut o lumină. Însă ploaia rece ma-nfioară Și fără să vreau mă cufund în beznă. Și părul îmi e ud, Și ploaia nu contenește să se oprească. Dar apare o stea Și vreau s-o cuprind. Insă vidul din zare mă-mpiedică să fac asta Și plouă mai tare... Și steaua dispare... Și frigul se lasă Tot mai jos pe pământ. Nici cerul nu se mai vede, Și totul se pliază Ca-ntr-un macabru mormânt. Și frunzele foșnesc în noaptea posacă, Și valuri de ape coboară pe stânci, Și stele de gheață mai răsar din pământ. Dar ... noaptea e la fel de posacă. Un vierme sfrijit se târăște ca pe roți, Și noroiul e tot mai mare. Sărmanul vierme, se zbate să trăiască. Însă viața-i e curmată de valul adânc. Însă eu mai vreau doar două roze albastre, Să rămână pe veci înghețate în Neant, Să vegheze roua din sufletu-mi păgân.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate