Din trupul meu rănit cad picuri roși de sânge,
Amurgu-n ochii mei splendoarea își prelinge,
Mă tot îmbie-ntruna, văzând cum mă afund,
Să gust otrava-i dulce din cupe fără fund.

Văd îngeri ce pieirii sunt condamnați în veci
Cum mă măsoară-atent, cu ochi sticloși și reci,
Și-n iadul lor, slujind același crud Satan,
Să curme-n mine vor credința ce-o mai am.

Și timpul stă în loc și-ncet îmi descompune
Cadavrul prăbușit în margine de lume,
Și Dumnezeu privește scârbit din cer, cu silă,
Amurgu-n ochii mei se scurge fără milă.