poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-12-30 | |
pe bunicul meu îl cheamă
alexandru dar toți oamenii cu cojoace din copilăria mea îi spuneau sandu unchiu sandu eu îi spuneam tataie fiindcă așa mi se spusese că-l cheamă mă duceam destul de rar la țară poate de vreo două trei ori pe an și prima amintire pe care o am cu el este legată de primul leagăn în care m-am dat și de primele mere verzi dulci pe care le-am cules de pe jos le-am spălat și le-am cărat cu mine pe tren înapoi în bucurești putrezeau mereu în cămară tataie n-a mai udat grădina de mult nu a mai scuturat mărul de cîțiva ani gardul din jurul grădinii a căzut acum este zăpadă peste tot și e bine așa n-aș fi vrut să văd pămîntul este atît de frig că nici nu-mi dau seama ce vreau să fac în curtea asta unde s-au tăiat porci s-au certat oameni sau au avut loc nunți așa că o iau spre noua lui casă unchiu sandu e bine e cuminte mănîncă puțin doarme mult n-avem probleme cu el spun doamnele de la azil în halate albastre și vopsite roșu în cap în cameră cu el mai stau alți cinci sau șase bătrîni așa că mirosul de pișat este destul de dens și neobișnuit m-am așezat lângă tataie l-am întrebat ce face de una de alta lui mereu i-a plăcut să răspundă și să fie întrebat începe să plîngă cum e la voi tataie? cum să fie e soare tu nu vezi?
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate