poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-11-30 | |
Fata
Era o fată, Nepieptănată, Cu sânii goi, Și se uita la noi. Cu părul lung. Acum plâng, Când mă gândesc la ea Că n-a putut să fie-a mea. Și-mi amintesc, Zâmbet ceresc... Că s-a întors Cu fundu-n jos, Și-un gest vulgar, Ca pe trotuar, Îmi sugera Ca vipera, Dacă mă iubești, Plătești. Era odată, Aceeași fată : Neschimbată. Cu ochii cât o nucă, Ca o nălucă... Cu mintea brici, Se întorcea de la servici : Când iar ne-a văzut pe noi, Și se uita-napoi... Un gât subțire, Îmi dă de știre : Ea și să fi vrut, N-ar fi putut, Fără mască, Să mă iubească, Doar să poftească. A fost odată Ca niciodată, Bătrână fată, Înspăimântată. Cu mersul de babă, Se duce în grabă. Cu părul cărunt, Se vaită crunt. Acum e cârnă, Și carnea-i atârnă. Când i-a văzut pe doi, Căutând în gunoi Ca niște strigoi, Și se uita tristă-napoi.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate