iau un cuțit
și-mi tai foamea

un măr purpuriu se zbuciumă în mâna mea
mă privește direct în ochi

o haină atârnată de perete ca o aripă
își caută trupul cald

stau la geam privind în gol
un bărbat intră în curtea vecină strigând
vine inamicul
au ajuns tancurile pe malul celălalt al Eufratului

tata rostește cu o falsă liniște
stați cuminți, copii, și mâncați

mama își mușcă buzele
uitându-se la noi

oamenii s-au adăpostit
la umbra unui zid
la marginea orașului

geamurile caselor
și farurile mașinilor
erau vopsite în verde

bărbații-n magazine
cu radiourile-n mâini
numără avioanele căzute
ținând postul

tace toată lumea
se anunță ceva important

un prizonier Evreu
va fi dat în direct la televizor diseară

ne așezăm în fața televizorului
pentru prima dată vedem un Evreu

era un om care semăna cu noi
doar că era ușor speriat

am 185 cm
cobor în gară

intru-n lactobar
mă așez la masa unui coleg

Mahmoud din Siria
Solomon din Israel

mâncăm în tăcere
ne ridicăm
și plecăm grăbiți
în direcții diferite

străzile sunt atât de albe
ninge de câteva zile în continuu

acum,
în casa noastră
unde tata, de multă vreme,
nu mai ia masa cu noi

un măslin rodit
și doi brazi înalți

deasupra
păsările se grupează-n stoluri

vine toamna