|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
■ LaraicaElbaSavașiDrina
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
■ Dina vorbește cu Dina
■ când vine aia să ne schimbe hainele
■ stejarul
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
■ Drum
■ Adrian A. Agheorghesei, debut
■ Concursul ”Romeo și Julieta la Mizil”, Ediția a XVIII-a, 2024-2025, Mizil
■ noroiul care mi-a pictat obrajii și retina
■ nu-i așa departe, o jumătate de oră de la gară
■ scrisoare către cel ce nu-mi mai sunt
■ Când viaţa nu se-ncheagă în montură
■ înțelegerea nu crește după numărul cuielor bătute în limbă
■ Luna se ascunde și se face frig
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
Niciodată poezie [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de Carmen Sorescu [carmen ]
2007-11-27
| |
am să zâmbesc îndelung
ca un tren personal, obosit, plin de oameni
cu măștile uitate acasă și cu trupurile goale în valize
voi lăsa o dâră în tine ca un ecou nesfârșit
ca un șir de ciori în așteptarea iernii
prin fumul de țigară singurul martor
ne vom trece mâinile
am să mă fâstâcesc când am să-mi desfac părul
dar asta îți va plăcea cel mai mult
chipul am să mi-l așez pe scaun odată cu rochia
pe spate mâna ta va fi absorbită de coaste
vom fi ca două oglinzi față-n față
de aceea am nevoie de o altă inimă
poți să-mi despici pieptul să o înlocuiești
|
|
|
|