poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-11-09 | |
Îmi bat atâtea ceasuri în pereți.
Parcă timpul pășește prin casă. Mi-atârnă brațele din umeri secole-n urmă. Pletele tale cad cât toate cascadele. Bați pământul, din copitele nevăzute în joc, nerăbdătoare… Þi-am dăruit pământ ceresc. Într-o dimineață te-am chemat la poartă, după ce zorii se aprinseseră în pântecul tău. Ca în prima zi a creației am strigat: „Să fie lumină!” Și ai oftat ca și cum te-aș fi răstignit. Toată lumea te-a auzit. Îngerii au înnebunit de vaietul tău. Însă am continuat să tai pădurile Ca pe niște prunci. Mă vedeam rege. Tu nici atunci, nici acum cum te iubeam nu ai înțeles. Îți ascultam lovindu-se mărgelele. Astfel mi-a înflorit crinul ce mi-l sădisem În palmă spre a ți-l dărui dimineața.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate