Masca


Un zâmbet...
Perfid?
O lacrimă...
plină de ură?
Vreau să-ți văd o dată
Fața ta REALÃ!
Mereu joci scenarii,
piese de teatru.
Viața ta e o piesă de teatru.
O consideri ca fiind comedie,
dar e o tragedie.
Iți joci tot timpul rolul,
dar niciodată rolul "Eu"!
Îi transformi pe cei din jur în actori,
crezi că sunt și ei actori.
Viața ta e un scandal înlăuntru!
Nu mai știi ce personaj
să interpretezi.
Te-ai pierdut în propriu-ți labirint
făcut din personaje, tipologii, scenarii,
gânduri, frici, temeri, spaime!
Dă-mi masca, te rog!
Coboară de pe scenă!
Lăsa lumea de lângă cortină!
Þi-e frică de tine!
Þi-e frică să te vezi!
Privește-te!
E frumos!