|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
  Texte Recomandate
￭ am învățat să supraviețuiesc și așa
￭ LaraicaElbaSavașiDrina
￭ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
￭ Dina vorbește cu Dina
￭ când vine aia să ne schimbe hainele
￭ stejarul
￭ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
￭ Drum
￭ Adrian A. Agheorghesei, debut
￭ Concursul ”Romeo și Julieta la Mizil”, Ediția a XVIII-a, 2024-2025, Mizil
￭ noroiul care mi-a pictat obrajii și retina
￭ nu-i așa departe, o jumătate de oră de la gară
￭ scrisoare către cel ce nu-mi mai sunt
￭ Când viaţa nu se-ncheagă în montură
￭ înțelegerea nu crește după numărul cuielor bătute în limbă
￭ Luna se ascunde și se face frig
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
text
poezie [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Florin Branza [nemuritor_de_foame ]
2006-04-03
| |
grigore suflă praful de pe vechiul său aparat
îl îngrijește ca pe copilul său
"mă simt responsabil față de acest dispozitiv"
ionel încă mai folosește craniul fostului său câine
pe post de sfeșnic/desfăcător de conserve/fetiș
el nu are nevoie de era digitală
grigore gândacul
continuă existența sa subterană, pre-nucleară
el se simte responsabil față de dispozitivul său reproductiv
copilul
caută orice fel de validare
în ceața de carne ce-o respiră robotic
grigore mai încearcă să fie dispozitivul infantil
ionel nu reușește să fie insectă
 |
|
|
|
