aș vrea de multe ori
să îmi trântesc pe mine cei mai rupți blugi
și un pulover vechi moale și larg
să-mi iau într-o geantă un pachet de țigări
câteva cd’uri un rimel
niște bani – nu prea mulți și să plec

să nu încui ușa de la intrare
să las în urmă toți pantofii toate rochiile
toate poeziile și câțiva oameni cărora
probabil le voi simti lipsa odată

să mă urc într-o mașină mică și veche
să ascult r.e.m. - drive și să știu
sunt singura pe o autostradă aglomerată care
nu are habar încotro merge
sau unde vrea să ajungă

să las dracu’ orice vis home made
să intru într-o benzinărie să cumpăr o cola și
un sens prefabricat de ronțăit pe drum
să sorb în fiecare dimineață cu paiul puțină viață