poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-10-07 | | Eu sunt o vocală rătăcită, în timp ce o prea tânără soprană, își făcea vocalizele de dimineață, în prezența lui Herbert von Karajan. Acesta este motivul, auzului meu exagerat de fin. Din oră în oră, în zilele ploioase, aud în urechea dreaptă, chemarea parșivei sirene, cu toate că distanța dintre ciocan și nicovală, este comparabilă cu cea dintre Pământ și Lună. Pe scărița din urechea mea, se distinge clar, urma cizmei îmblănite, a marelui Attila, în timp ce crăpa, cu iapa-i înspumată, Panonia, în două, Precum cuțítul ascuțit al dăbuleanului, lubenița răscoaptă. Ieri noapte, am visat, într-un exces de zel patriotic, probabil, că am anexat Câmpia Panoniei, Geraiului; iar în Școala generală din Islaz, limba maghiară, se studia, opțional. De două zile, spinarea – mi e brăzdată de urme adânci, de bici împletit, din vână de bou.(korbacsi) În vara asta, sigur, dar sigur, nu voi mai lenevi pe nisipul fierbinte de la “Balaton” sau… „2Mai”. Voi face probabil, Vocalize închis în casă, în fiecare dimineață, în prezența ilustrului Herbert von Karajan, până se va fi vindecat (de idei bizare ) acel pipernicit oscior din urechea mea internă.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate