poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Auto-denunÈ› ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-09-13 | |
Ce deznădejde, femeie străină,
te-a trimis să-mi imaculezi pragul cu pulpele sângerând o răcoare necunoscută? Cum ai putut auzi năruirea unei candele când cuvântul lui Dumnezeu e un foșnet abia? Ce deznădejde, femeie străină, te-a trimis nesilită în acest pat înghețat de câte iubiri a cuprins pân-la tine - empireu al schimniciei fără speranță? Cine ți-a dat liniștea cu care mă-nvălui dăruindu-te parcă, întregindu-mă doar, potolind orbirea copilului lacom să smulgă fructul, apucându-i doar forma, ce deznădejde, femeie străină? Înțeleg, o, abia acum înțeleg, eu am mai cunoscut umilința victoriei și îmbogățit cu încă un naufragiu recunoscător m-aplec peste buzele tale umezite de roua de diamant a castității impenetrabilă-n veci. Ce deznădejde! Ce deznădejde!
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate