nu cred că era (ne)voie
să întoarcem iubirea pe dos
în numele nu știu cărei false științe

iată-ne mândri
scuturând ca pe o pereche de nădragi
cu buzunarele doldora de nimicuri
ceea ce era suficient, deci necesar sufletului nostru

cred că ne-am privit năuci,
era mai noapte ca niciodată

restul a fost simplu:
am fătat teorii
care de care mai fără valoare

uite de ce acum
înainte să îți spun că te iubesc
îți înșir cu realism defectele,
oprindu-mă din căutarea…