De dragul unor vremi apuse,
Iubite stele in eter,
Ma voi intoarce-n timp si spatiu
Sa ne revad zambind sub cer

Am să re-nviu acele timpuri
În care nu eram săraci,
trăiam zâmbind căci fericirea,
Stătea-nfundată-n câțiva saci.


Mă reîntorc la locuri pline
De suflete razand sub soare,
Printre fărâmi de basm și vise,
Unde prezentul nu mai moare.

Încet pe suflet m-ați atins
Cu pana amintirii noastre,
Și sângerare ați produs,
Cu picături de cer și astre.

Mă lupt cu mine în trecut,
Și nu găsesc nicicum scăparea,
Iar alinare-mi poate da,
Probabil doar din seva ei, iertarea.

Mă tot gândesc etern la voi,
Vă simt mereu atât de-aproape,
Și totuși nu vă pot vedea,
Iar ochii-s umeziți sub pleoape.

Din cer lumina am s-o cern,
În bucurii să vă scăldați,
Și ori ce-ați face și oriunde,
Din gând, nicicând, nu mă uitați!