Ce fac?
Îmi caut ochii printre taste
am obosit de umeri – false torți
de gât ciobit cu aer de năpaste
și de plămânii prinși în grele porți

O duc?
Nici n-o să crezi ce coadă lungă
călcată fără milă de netoți
încerc să trag cu mine să ajungă
vertebre pentru cosmici strănepoți

Mai pot?
Mi-i fierea bubă de răbdare
ai colora eternii brazi cu ea
puterea se topește în sudoare
un spirit amărât de vremi o bea…

Când vin?
Acum m-ai prins cu pasu-n sânge
și cu genunchii orbi de vânătăi –
descântă-mi-i afumă și convinge
să caute sub țeastă ochii tăi