cat de curat e aerul aici
in umbra mormantului,
ca o tacere-ndelung asteptata in urma cuvantului…
vestejite statui,ne privesc inmiresmat
cu ochii de sticla ai jucariilor frante,
pe aleile memoriei e pace acum
doar lebede triste, si-albastre
au curajul sa cante...
aseaza-te, inger,
aici langa mine,
timpul e fraged,
mai e loc de durere
si frigul acesta ce picura-n frunze
e doar o parere...
povesteste-mi de mine, de tine,de noi;
nu plange,fiinta,cu aripi de ceara
caci timpul e fraged, si clipele moi...
incepe cu tine,
cu noaptea aceea,
cu lupta din ceruri si marele jaf
canta-mi cum am poposit intaia oara
unul in celalalt
spre a ne scutura aripile de praf...